Translate

Thursday, 4 April 2013

Prin garile vietii...


  Pe drumurile destinului si prin garile vietii suntem toti vremelnic trecatori. Alergam mereu grabiti in fuga clipelor noastre, manati inainte de un vis sau de o dorinta de mai bine...fugim mereu catre cineva sau ceva dorit care sa umple cu fericire golul pe care il simtim uneori in noi. Mergem mereu inainte cu speranta stransa in noi ca un miez dulce dintr-o nuca necazuta inca din pomul vietii.
Ne lasam purtati de valul trairilor noastre si inaintam alaturi de mii de dorinte prin timpul vietilor noastre ce curge ca un fluviu catre marea cea mare a infinitului.
Vaslim printre valurile ei cu toata arderea din suflet si trecerea vremii se joaca cu sufletul din noi lasand semne de carte scluptate in riduri pe frunte...basoreliefuri vii, marturii ale clipelor pierdute in eternitate.
Plutim prin spatiu si timp la cheremul destinului ca un fulg de nea dus de vant, limitati mereu la acelasi numar de clipe ce nu ne ajung niciodata sa traim si sa simitim tot ce inima noastra ne cere. Trecem cu nesat prin zile insorite si imbratisam caldura soarelui cu tot frigul din noi, trecem si prin zilele innorate ca ploaia prin par, ce ne uda...ne raceste pielea dar nu si inima.
Prin garile vietilor noastre suflete vin si suflete pleaca, fiecare catre destinul lui si fiecare spre scena vietii sale. Suntem mereu aglomerati in inima de cineva care ne intra sau ne iese din suflet asa cum intra si ies calatorii intr-o gara. Chiar si atunci cand singuratatea ne rasuna metalic in urechi, iubirea pentru un suav chip, intotdeauna fiind ''cel mai frumos'' sau ''cea mai frumoasa'' pentru noi, ne ramane statornic in suflete peste ani.
Mergem mereu inainte catre destinatia finala a sufletului nostru zambind sau plangand, iubind sau asteptand fericirea totala si timpul arunca peste noi navodul clipelor sale, tragandu-ne dupa el, nepasadu-i de noi si de vietile noastre care nu se opresc in loc pentru trairile noastre, fie ele bune sau rele.
In toata aceasta goana dupa sentimente inalt plutite experimentam viata din plin. Ne dorim, visam si cautam cu disperare fericirea proprie, caci nu e nimeni atat de nebun incat sa isi doreasca raul pe lume, dar de cele mai multe ori in dorintele noastre, de multe ori neindeplinite, se gasesc invatamintele si raspunsurile pe care numai noi le putem intelege si aprofunda. In ciuda tuturor esecurilor, in vietile noastre nimic nu e gresit sau perfect ci totul este asa cum trebuie sa fie si asa cum trebuie sa se petreaca spre folosul evolutiei sufletului nostru. Chiar si in intunecimea profunda a suferintelor noastre lumina sperantei si a iubirii continua sa ne lumineze in inima cu putere.
Tot ceea ce traim si experimentam este bun pentru cresterea si evolutia sufletului nostru coborat in trup. Viata este o calatorie a spiritului in materie.
In drumul nostru prin viata nu exista reusite totale sau greseli inevitabile, exista numai lectii, experiente si consecinte ale alegerilor facute. Calatoria sufletului prin materie este un proces de incercare, un amalgam de reusite si de erori care ne ajuta sa invatam si sa evoluam. Experientele noastre ne fac sa fim cei ce suntem astazi si totodata ele ne definesc personalitatea.
Experientele pozitive ne aduc trairi pline de emotii intense, care ne daruiesc bucuria si euforia vietii iar cele negative sunt si ele, la fel de mult, parte integranta din aceasta minunata calatorie numita viata.
Traim si experimentam intens viata, mai ales prin prisma emotiilor si trairilor noastre.
Ele sunt busola care ne arata directia spre care trebuie sa ne indreptam la un moment dat. Emotiile se nasc si cresc in inima noastra pentru fi urmate, nu pentru a fi ignorate sau inabusite asa cum fac, din pacate, multi oamenii care se considera astazi prea moderni pentru a-si mai permite slabiciunea de a simti ceva pentru un lucru, sau pentru o persoana, si asta poate si din teama nejustificata de a nu fi catalogati ca fiind invechiti, slabi de inima sau chiar nebuni.
Suntem noi insine, suntem cei ce suntem datorita emotiilor noastre. Fara ele am fi doar niste roboti. Ele sunt vectorii si semnele noastre prin locurile unde mergem Pentru ca intotdeauna fiecare loc in care mergem produce emotii in suflet. Daca dorim sa respiram si sa traim viata din plin atunci trebuie sa acceptam ca avem nevoie de emotiile noastre, trebuie sa le simtim din plin, sa le cultivam in noi si nu sa le inabusim. Un om care isi inabusa emotiile si trairile pana la disparitie este ca o mare fara valuri care doar umple un spatiu anume, o intindere plata, uniforma, lipsita de miscare si viata. Sa-ti inabusi emotiile este total neindicat: iti epuizezi in acest proces resurse importante de energie, acumulezi tensiune si poti chiar sa pui bazele unei viitoare depresii. Mai ales atunci cand vrei sa iti exprimi iubirea si bunatatea inimii lasa sa curga liber emotiile tale pozitive in exprimarea lor deplina catre cei dragi...lasa sa se vada clar ceea ce simti pentru ei cu adevarat.
Suntem fiinte eminamente emotionale. Fiecare individ este o exprimare unica si deosebita a intregului...a totului. Dar fiecare suflet este un mod unic si diferit al unei nemarginite constiinte cosmice. Sa nu ne temem niciodata sa aratam ca avem sentimente, ca putem sa simtim si sa vedem viata in modul propriu, sa nu ne ferim sa aratam altora ca stim ceea ce suntem si mai ales unde vrem sa ajungem. Creatorul ne-a darut emotiile pentru ca viata este prin ea insasi o emotie minunata a sufletului ce traieste o experienta in materie. Prin sentimentele si prin emotiile noastre de iubire devenim fiinte eminamente indumnezeite!
Un om care se autoizoleaza undeva in afara emotiilor vietii....exista, dar nu poate spune despre sine ca isi traieste cu adevarat viata.
Din fericire nu experimentam singuri emotiile vietii in calatoriile noastre prin viata. Pe aglomeratele peroane ale vietii, destinul ne scoate intodeauna in cale suflete speciale care sa ne fie parteneri de drum, alaturi de care sa petrecem o parte mai scurta sau mai lunga din calatoria nostra. Vom intalni negresit un suflet calator prin viata ca si noi, unul destinat sa ne fie prieten si confident. Unul care nu se fereste de emotii, care nu se teme sa simta si sa traiasca viata din plin. El ne cauta compania mereu si ne întreaba cu sinceritate ce mai facem...apoi, aşteapta cu bucurie sa auda raspunsul nostru. In sinea lui vrea sa stie ca noi suntem bine, ca traim cum trebuie, ca nu avem probleme si ca ne bucuram de viata.
Că te bucuri din plin de viata si ca iubesti este un raspuns minunat pe care poti sa-l dai unui partener intalnit pe drumul vietii tale. Adevarul este ca le raspundem mereu zambind acestor parteneri de drum care ne iubesc neconditionat. Desi uneori zambetele noastre timide nu pot umple total sufletul lor dornic de fericire, de iubire si de prietenie, in inimile noastre vom fi mereu bucurosi sa impartim cu el bucuriile sau necazurile vietii.
Sta in natura noastra de fiinte sociale sa dorim si sa avem mereu langa noi prieteni adevarati care sa ne iubeasca si sa ne accepte asa cum suntem, dar din pacate tot mai putini sunt cei care ne stau necondtionat alaturi....si cateodata nu toti reusesc sa auda strigatul disperat de ajutor din inimile noastre.
Ce pacat ca pe lungile peroane ale vietii intalnesti prea multi straini si prea putine suflete care vor sa iti fie prieteni adevarati. Suntem cu totii copiii unui singur Creator....nu ar trebui oare sa fim cu totii frati? Sa ne iubim si sa traim in pace si armonie cu totii?
Din punctul meu de vedere, oamenii si prietenii adevarati sunt acele fiinte care nu ne lasa singuri atunci cand ne este greu, sunt cei care ne tin de mana si ne acompaniaza atunci cand trecem peste ape tulburi. Ne inteleg fara sa ne judece si inteleg deplin ca fiecare om are trenul lui in viata, fiecare om are drumul lui si dorintele lui de a ajunge la o destinatie numita fericirea personala. Pentru o bucata de drum sau pentru toata viata sunt putine sufletele care ne raman alaturi neconditionat, sunt putini cei care pot sa ne accepte asa cum suntem, fara sa ne condamne si fara sa incerce sa ne determine sa alegem un tren sau altul si asta pentru ca ei inteleg bine ca noi avem dreptul sa ne alegem singuri si neinfluentati de nimeni drumul si destinatia in conformitate cu dorintele si cu visele noastre.
Daca avem inima deschisa catre bine si catre armonie, viata ne daruieste tuturor posibilitatea de a intalni in drumurile noastre oameni cu adevarat desoebiti. Suflete de a caror companie sa ne bucuram din plin si care ne daruiesc emotii profunde fie numai si prin simpla lor prezenta. Uneori ne atasam atat de tare de acesti calatori dragi din viata noastra incat incercam sa-i tinem cu disperare cat mai mult timp langa noi, si din pacate uneori chiar impotriva dorintei lor, uitand ca si ei ca si noi au trenurile si destinatiile lor. Acestia, cu adevarat ingeri umani, au in ei o lumina speciala cu care noi incercam sa ne luminam din plin sufletul. Ei stiu in mod firesc si natural sa ne fie prieteni buni. Un astfel de suflet este neaparat atent la grijile si la nevoile noastre, stie sa observe cand ne este greu, este acolo unde si cand avem nevoie de el. Este iubitor, stie sa mangaie fara sa ne dojeneasca, stie sa se comporte frumos, are capacitatea sa iubesca neconditionat, acest prieten nu va avea niciodata despre sine o parere mai buna, ci se va considera mereu egalul nostru, acest bun prieten va avea intotdeauna usa sufletului sau larg deschisa si va fi gata sa ne primeasca oricand cu dragoste.
Sa ai langa tine pe drumurile vietii un prieten adevarat...chiar si pentru o scurta bucata de drum echivaleaza cu a avea langa tine o adevarata comoara. Caci cine castiga un prieten adevarat castiga o comoara inestimablia...castiga o lume intreaga.
Din pacate in lumea moderna de astazi, in toata aceasta globalizare si formalizare, gasim din ce in ce mai putine suflete care ne privesc de sus numai atunci cand ne intind o mana pentru a ne ajuta sa ne ridicam.
Marea majoritate se aseaza pe sine intr-o pozitie inalta din punct de vedere al intelegerii si compasiunii si ne privesc de acolo cu indiferenta placida, considerand ca a empatiza cu ceilalti echivaleaza cu o slabiciune ce trebuie numaidecat inlaturata.
Faptul ca uneori intalnim in drumurile noastre si suflete care nu empatizeaza cu noi asa cum am dori nu trebuie sa ne descurajeze sau sa ne abata din drumul nostru. Logica binelui personal ne indruma sa nu pierdem timp pretios din viata pentru a incerca sa-i determinam pe altii sa meraga in alta directie decat cea dorita. Toti avem dreptul sa alegem sa fim asa cum dorim, important este sa alegem intotdeauna cu inima deschisa catre bine si catre iubire. Pentru linistea si armonia noastra este mai bine sa incercam sa ne facem parteneri de drum cu sufletele care sunt compatibile cu modul nostru de a fi. Sa cautam, sa atragem si sa avem langa noi persoane cu care sa putem comunica liber si pe aceeasi lungime de unda, persoane de la care sa invatam cat mai multe si cu care sa putem impartasi ganduri, emotii si experiente fara teama de a fi ridicularizati. Sa pierzi timp incercand sa faci pe cineva sa inteleaga ca modul lui de a empatiza cu tine este gresit echivaleaza cu un consum inutil al unei mari cantitati de energie care ar putea fi folsita in alte scopuri benefice. Intotdeauna se va gasi un suflet care sa aiba nevoie de cineva ca tine in viata lui...mai bine acorda-i lui acea energie. Vei castiga mult mai mult. Vei castiga un prieten adevarat.
Sa nu uitam niciodata ca, pana la urma, cu totii suntem calatori prin viata. Si in viata toti avem dreptul natural de a fi asa cum ne dorim sa fim, atata timp cat nu le impunem si altora sa fie ca noi impotriva vointei lor. Frumusetea vietii consta mult si in libertatea de-ati exprima propria unicitate. Este important sa nu uitam nici faptul ca libertatea noastra de a ne exprima unicitatea se termina acolo unde incepe libertatea altora.
Uneori faptul ca ne vedem chiar si pe noi insine ca indivizi fundamental separati de cei din jurul nostru nu inseamna ca trebuie sa ne pierdem bunatatea, compasiunea si unicitatea felului de a fi doar de dragul de a fi pe placul altora. Nici un om nu trebuie sa traiasca doar de dragul de a fi pe placul altora. Daca nu reusim sa fim pe placul nostru atunci cu siguranta nu vom reusi sa fim nici pe placul altora. Atunci cand alegem sa ne privim cu ochii inimii vedem ca suntem unici si deosebiti...asa cum este un minunat fulg de zapada...efemer dar minunat, unic si irepetabil.
Fiecare om, fiecare suflet este valoros, pentru ca este o exprimare unica a infinitei constiintei cosmice... asa ca valoarea fiecarui individ este si ea infinita si trebuie pretuita si respectata ca atare.
Suntem cu totii unici si minunati si avem dreptul sa gandim asa cum dorim, sa ne exprimam propria unicitate si propria minunatie a sufletului. Asa cum spunea si Buddha: Suntem ceea ce gandim, tot ceea ce suntem ia nastere din gandurile noastre, cu gandurile noastre construim lumea.
Odata cu trecerea anilor consumati prin garile vietii, am inteles si am acceptat atat cat am putut de mult faptul ca fiecare om e liber sa gandeasca si sa fie asa cum doreste, sa isi aleaga singur trenurile vietii si sa calatoreasca spre destinatiile pe care le doreste. Ca nu conteaza foarte mult felul in care ne vad si ne percep ceilalti calatori din vietile noastre, ci ca mai mult conteaza modul in care noi ii percepem pe ceilalti. Totul porneste din modul in care noi dorim cu adevarat sa percepem lumea si pe ceilalti. Daca alegem sa o privim cu bunatate si cu iubire, atunci cu siguranta ca indiferent unde ne vor duce trenurile vietii vom avea intotdeauna in bagajele sufletului nostru o portie buna de fericire si de speranta. In drumurile vietii luam cu noi numai atat cat putem sa ducem in suflet.
Asadar, intrucat suntem toti oameni si suntem uneori subiectivi, trebuie cu adevarat este sa ne bucuram din plin alaturi de partenerii si prietenii nostri de drum in aceasta minunata calatorie numita viata.

Un gand bun si o urare de calatorie pentru tine drag prieten si partener de drum: 

Indiferent prin ce gari ale destinului te poarta viata...indiferent cat de departe de cei dragi te poarta pasii, indiferent cat de ocupat esti cu traiul vietii tale, nu uita astazi sa-ti intrebi prietenii ce mai fac. Uneori gandul tau bun si simpla dorinta de a-i stii fericiti le poate aduce multa bucurie in inimi si uneori acest simplu gest le poate salva chiar si viata.
Cine castiga prin garile vietii un prieten, castiga o lume intreaga, o lume de trait, de cunoscut, de descoperit si de iubit!
Traieste ASTAZI si Iubeste din plin alaturi de sufletele dragi tie deoarece timpul e un vanator nemilos si te va prinde negresit din urma. Ai grija in fiecare zi sa nu te prinda noaptea singur pe drumul vietii si uitat de prieteni!
Si astazi cand esti in sarbatoarea vietii tale, iti doresc, draga prietene, oriunde ai fi tu, sa te sarute norocul si sa te imbratiseze fericirea...si daca ai langa tine prieteni adevarati atunci ai langa tine toata bucuria si tot harul pe care Creatorul l-a pus in inimile lor....numai si numai pentru tine!


 
Imagine grafica si text ~ EIN © 2013


...

No comments:

EIN - Eugen Ioan Neagu

Protected by Copyscape Duplicate Content Protection Tool Bloguri, Bloggeri si Cititori