O barcă fără vâsle...

 Auzim peste tot vorbindu-se despre iubire. Cum e Ea...cum trebuie să fie şi ce trebuie să fie. Singura iubire reală este – Neconditionta ! Adevărul acesta nu se schimbă doar pentru că cineva nu vrea să îl audă. Iar o viaţă fără iubire este ca o barcă fără vâsle, ce pluteşte în derivă şi nu ajunge nicăieri.
Şi pentru că suntem o picătură vie din Infinitul Ocean al Iubirii Divine... ne-am născut fără limite, fără condiţionări în iubire şi fără frica de a iubi. Limitările şi frica nu fac parte din strălucirea Esenţei Noastre Divine... ele se învaţă. În noi locuieşte infinitul, dar societatea ne impune teama şi limitarea. Suntem învăţaţi de mici să ne limităm sentimentele, să ne temem şi să ne simţim vinovaţi pentru cele mai normale lucruri. Societatea şi dogmele cu precepte fixe ne îndoctrinează şi ne fac să ne simţim vinovaţi pentru că suntem oameni. Pentru că avem nevoi şi dorinţe umane...ne îndeamnă să punem egal între dorinţe şi păcat. Dacă dorinţele sunt din iubire pură şi necondiţionată... atunci unde este păcatul? Nu Dumnezeu ne-a învăţat păcatul... ci societatea!
Însă, atunci când în locul tiparelor şi doctrinelor alegi să îţi laşi iubirea să se manifeste din plin... percepţia ta nu mai este si decepţia ta. Lumea ta se schimbă şi iese din tiparele “normalului impus”. Pentru că acest “normal impus” ce aduce comoditate nu mai este tolerat de Esenţa Divină din noi. Dar până la urmă în viaţă există alegeri şi există consecinţe. Numai aşa se învaţă. Cât de mare va fi deriva unui suflet fără iubire? Cine dă iubirea adevărată pentru o viaţă comodă nu câştigă şi nu merită nici una, nici alta! 
Nu vă temeţi să iubiţi şi să vâsliţi prin mările vieţii.
Oriunde ai pleca, dacă ai iubire adevărată în inima, ajungi întotdeauna acolo unde trebuie!

Să vă fie viaţa nemărginită mare de iubire!

~~ Imagine grafică şi text - EIN © ~~


...